Despre coregrafia gândurilor sau cum să clipeşti în timp ce visezi

-Când vrei să plecăm?

-Nu vreau să mă ascund.

-Ţi-ai făcut bagajele?

-Am adunat fiecare nor pe care cerul l-a lăsat să plece.

-Ai anunţat administratorul că plecăm?

-Am pregătit scrisori pentru fiecare om de care m-am despărţit, doar că nu le-am trimis, nu mai pot să închid plicurile, nu mai am forţă.

-Vrei să stăm câteva zile şi la mare?

-Nu am un suflet mare.

-Mai vrei să luăm pe cineva cu noi?

-Vreau să cred în iubirea care bate întotdeauna de două ori la uşă.

-Apropos de uşă, am uitat să-ţi zic că am pierdut cheile.

-Şi eu m-am pierdut de multe ori.

-Bate cineva la uşă?

-Niciodată nu am deschis la timp.

P.S. : niciodată n-am să refuz o cafea, cu sentimentele am probleme!

Anunțuri