Despre cafeaua cu gust de târziu sau cum m-am lăsat de fumat

-Ai fost fum de ţigară, te-ai mişcat uşor, uşor, mi-ai umplut pieptul cu o ameţeală plăcută şi amară, iar mai apoi, ai dispărut şi în final, mi-ai însemnat trupul şi sufletul cu scrum de ţigară, a ars timpul, au ars ochii mei, iar acum arde inima.

-Nu spune asta, te rog.

-Nu mai spun, acum m-am lăsat de fumat.

P.S. : mecanica inimii se învaţă fără manual.

De la cel mai mic la cel mai mare totul e cu aromă de furt

Se făcea că eram într-un magazin din care fac mici cumpărături frecvent. După ce mi-am aşezat în coşul mare lucrurile-mi mici, m-am aşezat la coadă.

În faţa mea se afla o familie alcătuită din mama, tata şi copilul.

Tatăl uşor isteric. Mama supusă. Copilul fericit.

Copilul se duce să ia un pachet de bomboane, îl bagă în buzunar, trage fermoarul, se uită la mine şi speră că nu l-am văzut. Speră că nimeni nu l-a văzut.

Familia îşi plăteşte cumpărăturile în valoare de aproximativ 100 ron şi pleacă. Pachetul de bomboane a rămas în buzunar.

Ies din magazin şi mă apropii de familia cea fericită. Copilul scoate pachetul de bomboane din buzunar şi îl arată părinţilor, povestindu-le păţania. Mama, tatăl sunt fericiţi.

Tatăl exclamă : „Bravo mă!”

Sufletolog de profesie nu mă recomand

-Să-mi zici repede când ai băut ultima cafea şi când ai fost fericit, iar mai apoi, ai face bine să te grăbeşti să-ţi faci curat în minte, eu nu mai am ce căuta acolo. De câte ori să-ţi spun?

-Mă laşi să-ţi explic?

-Ce explicaţii, domnule, nu am nevoie de explicaţiile tale! Înţelege că trebuie să duci gunoiul care s-a strâns în tine! Dar parcă mă trezesc că iar trebuie să o fac eu în locul tău!

-Te rog să încetezi. Nu în asta constă relaţia asta! Ascultă-mă!

-Să te ascult? De parcă tu mă asculţi pe mine vreodată! Niciodată nu ai ştiut să mă asculţi şi când te prefăceai că asculţi, râdeai de mine, de sufletul meu!

-Te tachinam, nu râdeam de tine. Şi da, te ascult, mereu te ascult! Te caut şi-n tăcere ca să te ascult!

– Ştii ceva? Lasă cuvintele prodigioase! Mai bine ai spăla şi tu vasele alea! Nu te uiţi la ele că înoată în marea aia din chiuvetă!

-Lasă asta acum! Trebuie să-ţi zic ceva!

-Mai repede că nu am timp de tine!

-Ai uitat lumina aprinsă în mine.

-Asta e culmea! Acum îmi faci şi reproşuri! Lasă că plătesc eu factura de electricitate.

-Nu-ţi reproşam nimic. Ţi-am zis că ai lăsat lumina aprinsă în mine.

-Adică? N-am chef de glume, de glumele tale!

-Nu glumesc.

-Mai bine du-te şi fă şi tu patul! Mi s-a făcut somn de la atâtea certuri! Ah! Şi stinge şi tu lumina aia din sufragerie, am uitat-o aprinsă!

-Ai stins tu lumina.

P.S. : Ai grijă să nu laşi lumina aprinsă dacă nu eşti sigur că încălzeşte şi nu arde.

Despre începutul schimbării sau cum să spui mulţumesc zâmbind

ascunsainsuflet si fluturi-de-decembire mi-au dăruit acest premiu :

premiu

Şi regula zice că preniul trebuie să meargă mai departe către alte 10 persoane:

1.         copilANDRA pentru că e ziua ei mâine şi pentru că mi-ar fi plăcut să mă întâlnesc cu ea atunci când a fost în oraşul plin de praf şi minunat ( borcanul ăla cu fericire e tot la tine-n suflet )

2.         Ebelith pentru că este un copil cu un suflet măcinat de cuvinte, iar cuvintele ei sunt sentimente cu veştmânt de literă.

3.         Anita pentru că ea încă visează şi pe lângă faptul că visează, visează şi în verde, deci, nu se teme de culoare şi de fericire.

4.         Ascunsă în suflet pentru că atât cât am reuşit să o zăresc, mi-a plăcut să-i gust cuvintele.

5.         Mă ning în fluturi pentru că îmi plac fluturii şi pentru că am nevoie de fluturi în decembrie.

6.         O cafea cu lapte pentru că nu am uitat ce a scris şi la mulţi ani pentru mâine, Iulian şi alte urări nu-ţi mai fac pentru că trenul merge mai departe.

7.        Indignat cu idei pentru că simt nevoia să îi mulţumesc şi pentru că sunt „inspirată de zâmbet”.

8.         Filonous pentru că pentru mine, el este aici.

9.         Andra pentru că este un om minunat.

10.        Cel de-al 10-lea premiu se îndreaptă către fiecare om care m-a făcut să zâmbesc, pentru fiecare om cu suflet mare, pentru fiecare cititor, pentru fiecare suflet care m-a ascuns, pentru fiecare om care m-a iubit, pentru fiecare om care nu a avut curaj să-mi spună ce simte de teamă că eu nu simt la fel, pentru fiecare om care m-a făcut fericită, pentru mare.

P.S. : mulţumesc!