Dati-mi o clepsidra sa ma joc de-a nisipul..

Ei bine, se pare ca inca o data, tanarul domn Andu vrea sa ne jucam. O simpla intrebare ( prezumtiv vorbind ) si jocul a inceput. Eu intreb, el raspunde, el intreaba, eu voi raspunde in cele ce urmeaza.

« Ce vrei sa te faci cand o sa fii mare ? »

La naiba! De ce sa ma fac mare? De ce sa ridic numarul problemelor la puterea a doua, sa fac medie aritmetica cu visele neimplinite si sa impart totul la o viata de om ?

As putea sa ma fac Superman si sa salvez lumea, dar problema e ca nu ne-au dat inca aripi sa zburam sau cel putin, nu ne-au invatat sa o facem. Halal educatie ! O sa imi iau ghidul « cum sa devii Superman in 10 pasi », dar ce ma fac, caci mie imi place kriptonitul. In filme, kriptonitul e verde, iar mie imi place culoarea verde, iar in realitate, kriptonitul e alb, ce se intampla cu zicala « viata bate filmul », ce se intampla daca nu o sa salvez eu lumea ?

As putea sa ma fac Jerry si asa viata mi-ar fi plina de farse, umor si buna-dispozitie. Astfel incat, poate ca gandul de a deveni un soricel maro cu ganduri marete si cu nevoia de a-l instrui pe motanul cel mare si rau, nu e atat de departe de realitate. Ce noroc ca imi place cascavalul si mai ales, cel prins in capcane. Cine va reusi sa ma invinga ?

As putea sa ma fac musafir si sa colind intreaga lume. Pana si tu, vei fi nevoit sa ma primesti. Sa imi oferi tot ceea ce ai.Da, da, chiar tu. Sa zambesti, chiar si fals, numai pentru a incerca a ma face pe mine sa ma simt bine. Nu-i ca asa ca mai bine imi schimb meseria, ca doar nu vrei sa imi zambesti contracost ?

As putea sa ma fac atat de multe lucruri, dar parca tot mai bine aleg sa fiu eu. Intr-o zi o sa salvez lumea, cu toate ca nu sunt super-erou, adica, nu am un costum mulat si nu mi-e teama de un mineral. Viata e la fel de plina de farse si de umor si de buna-dispozitie si fara sa am o codita si mustati, iar vizite pot face oricui ma primeste, astfel incat ma limitez in a-mi urma vocatia. Ma fac OM. M-am hotarat.

Pana cand ma fac eu mare, mai citesc putin din Iliada, mai beau niste bautura a diavolului si impart lumea cu prietenii.

Pentru ca mereu incerc sa zambesc..

Spune-mi in continuare sa tac, sa nu iubesc, sa nu dorm, sa nu pierd viata cu tine.
Spune-mi tot ce ai vrea sa spui, pana cand tacerea o sa te asculte.
Voi iubiti, eu ascult, voi suferiti, eu privesc, voi sunteti tristi, eu sunt tot ceea ce vreti sa fiu.
Te-ai gandit vreodata ca mai exista si altcineva in afara de tine ?
Ai stiut vreodata sa spui ceea ce simti ?
Te-ai gandit sa renunti la tine ?
Voi creati lumea si eu invat limba iubirii. Macar stiu cum e «imperfectul».
Ramaneti fericiti cu nefericirea voastra.


Nu cunosc limba iubirii

Ai crezut vreodata in promisiunile tale? Ai plans pentru ca ai incercat sa faci totul altfel si nimeni nu a observat ? Ai zambit cand ti-au smuls sufletul si l-au calcat in picioare ? Ai murit cand ai uitat sa iubesti ? Ai citit vreodata sufletul unui om ? Ai privit apusul unei iubiri, care nu a rasarit vreodata ? Ai plecat pe un drum care nu apare pe harta nimanui ? Ai sarutat sufletul unei persoane pana cand a inceput sa sangereze ? Ai vazut vreodata inima cerului ? Ai simtit cum oamenii uita de tine ? Ai cantat durerea unui pahar de sticla spart pe o podea de vise ? Ai auzit cantecul unui suflet cazand ? Ai simtit parfumul noptilor de vara ? Ai vrut sa iubesti pe cel ce te iubeste ? Ai vazut cum ninge intr-o zi de vara ? Ai rupt scrisori, crezand ca vei sfasia sentimente ? Ai vrut sa nu il iubesti pe cel care nu te iubeste ? Ai daruit TOTUL unei singure persoane ? Ai primit nimic ? Ai stat cu ochii deschisi de teama ca o sa dispara lumea daca ii inchizi ? Ai imbratisat perna si ai simtit miros de cafea ? Ai ajuns unde voiai ? Traiesti ?

[ am uitat sa sarbatoresc scrierea celui al 100-lea post, deci, la multi ani Cafe avec Sourire, caci acum se naste cel de-al 101-lea copil ]


P.S. : adica, nu cunosc franceza.

Leapsa

Ipotetic vorbind scoala a inceput, iar eu ma joc leapsa cu tanarul domn Andu .
Sa incepem jocul.

Melodia care mie imi place?! Ei bine, am prea multe optiuni si am recurs la un alt mod de a o alege. Se iau melodiile preferate, se numeroteaza, se roaga un prieten sa aleaga un numar si astfel nu iti pare rau ca nu le-ai mentionat pe toate.

Norocoasa castigatoare este..
Premiul se duce la..
Melodia numarul 13.

A man and a woman- U2

„Little sister don’t you worry about a thing today
Take the heat from the sun
Little sister
I know that everything is not ok
But you’re like honey on my tongue


True love never can be rent
But only true love can keep beauty innocent

I could never take a chance
Of losing love to find romance
In the mysterious distance
Between a man and a woman
No I could never take a chance
‘Cause I could never understand
The mysterious distance
Between a man and a woman

You can run from love
And if it’s really love it will find you
Catch you by the heel
But you can’t be numb for love
The only pain is to feel nothing at all
How can I hurt when I’m holding you?

I could never take a chance
Of losing love to find romance
In the mysterious distance
Between a man and a woman

And you’re the one, there’s no-one else
You make me want to lose myself
In the mysterious distance
Between a man and a woman

Brown eyed girl across the street
On rue Saint Divine
I thought this is the one for me
But she was already mine
You were already mine…

Little sister
I’ve been sleeping in the street again
Like a stray dog
Little sister
I’ve been trying to feel complete again
But you’re gone and so is God

The soul needs beauty for a soul mate
When the soul wants…the soul waits …

No I could never take a chance
Of losing love to find romance
In the mysterious distance
Between a man and a woman

For love and sex and faith and fear
And all the things that keep us here
In the mysterious distance
Between a man and a woman

How can I hurt when I’m holding you?”


Jocul se incheie aici. Am plecat la vanatoare de cafea.

A inceput scoala?

Cum ar fi sa te trezesti intr-o dimineata, sa mananci cereale cu lapte, sa iti faci un dus, sa devii una cu oamenii din autobuz, sa vezi zeci de oameni care par care mai de care mai tristi, iar mai apoi sa ajungi intr-o sala de clasa in care iti dai seama ca ai stat doi ani, ca mai urmeaza sa stai acolo inca doi ani si ca timpul s-a transformat intr-o bomboana pe care esti prea obosit ca sa o mananci.

Ca sa citez un clasic in viata « ma simt .. coplesit ».

Cum sa fii CUL in 7 pasi ( pentru ca 7 e un numar cul )

1. Fii penibil, foarte penibil ! Cat poti tu de penibil. Nu conteaza ca nici macar tu nu te placi, important e sa atragi atentia, culori, par in ochi, par pe sub ochi, penibil ! Asta e tot ce trebuie sa faci, asa ca, straduieste-te, ca sa nu cazi in depresie si chiar daca se intampla asta, ce mai conteaza ? Si-asa nimeni nu te iubeste.

2. Depaseste-ti limitele ! E loc intotdeauna de mai mult, asa ca de ce sa nu exagerezi? Incepe sa ceri 10 mii , cere 10 mii tuturor, pana ti se da, iar cand ti se da , nu multumi, caci esti prea dur, iar cand nu ti se da, injura mult, f mult, ca doar durul din tine trebuie sa iasa la iveala si sa se afirme. Spune ca iti cumperi un suc, tigari, ceva de mancat, dar stii f bine ca banii sunt pentru urmatoarele chestii penibile cu care vei atrage atentia. Parintii nu iti dau bani sa te autodistrugi, asa ca te-ai gandit sa te descurci singur. Esti un copil independent, bravo, nu esti mandru de tine? A, pardon, esti in depresie. Ia 10 mii si cumpara-ti ceva frumos.

3. Transformarea continua. Ai reusit sa duci pana la capat pasii enumerati mai sus ? Felicitari, inseamna ca tocmai ti-ai atins grandiosul scop in viata. Esti cineva, esti un cineva pe care nu il stie nimeni si pe care universul l-a condamnat la o existenta mizera. Ghici ce ? Maine iar rasare Soarele, numai si numai ca sa te enerveze pe tine.

4. Doar pentru curajosi! Ar mai fi cativa pasi de urmat, dar nu stiu daca esti in stare sa faci asta ( aici apare orgoliul tau nemasurabil care se ia la tranta cu orice ii iese in cale, pana si cu demnitatea si apoi afirma cu mare bucurie « am invins », ce sa mai ? Esti un erou. Cineva ar trebui sa iti ridice o statuie. ). Acum trebuie sa incepi sa urasti pe toata lumea, ca doar tu esti un erou, iar toti acesti indivizi care se invart in jurul tau nu sunt decat niste forme inferioare de viata care nu te merita. Esti prea bun ! Uneori, ti se pare ca esti prea bun chiar si pentru tine, dar astea sunt detalii care trebuie sa ramana inchise, caci, orice « persoanj » isi are secretele sale.

5. Fa pe interesantul ! Intreaba pe cineva la ce se gandeste cand aude tacerea ? Orice raspuns ar da, nu conteaza. Tu spune-i ca un caracter adevarat ar fi ales drept raspuns tacerea, spune-i tu nu poti intreprinde conversatii cu persoane care nu au suficienta pregatire in ceea ce priveste viata. Caci, da , viata a fost dura cu tine, iar tu esti durul acum. La revedere, mediocritate, caci, durul din tine transforma tot. Uita-te la tine, te mai vezi ?

6. Nu ai nevoie de nimeni ! Oricand, oriunde, tu, poti sa faci totul. Parintii tai nu te-au nascut, tu doar le-ai facut un serviciu, am putea zice ca ai facut o opera caritabila pentru a le imbunatati existenta mediocra. Ei bine, esti intr-adevar un « personaj », faci opere de caritate si durul din tine nu e vulnerabil.

7. Ai ajuns pana aici. Bravo, ai incheiat stagiunea de definitivare a eului revoltat impotriva unei lumi pe care tu nu esti in stare sa o schimbi, pentru ca pana la urma, doar tu contezi. Dar stii care e pasul final ? Da-ti doua palme peste fata si daca nici acum nu vezi realitatea, inseamna ca erai « personaj » dinainte sa duci la capat acest proces de metamorfozare. Erai erou de dinainte de a te naste, iar noi, restul lumii nu te meritam, asa ca , poti sa pleci. La revedere, noi ramanem aici.

[ Totul este un pamflet si trebuie tratat ca atare. ]

Fiecare are o inima pe care trebuie sa o umple

Fiecare are un vis pe care l-a indeplinit. Fiecare zambeste cand sufletul ii canta simfonia iubirii sau cand omul de alaturi merita. Fiecare priveste cerul si vede fie o alta lume, fie o mare de albastru, fie nelimitare, fie perfetiune ( perfectiune* => nici macar perfectiunea nu e perfecta ), fie o particica din univers, fie nimic. Fiecare citeste suflete, cu toate ca uneori nu parem a ne pricepe. Fiecare sterge lumea cu o guma de sters si apoi se chinuie sa o refaca prin intermediul unor creioane cu varf de realitate si mai apoi, spre sfarsit, cu grafit de vise.Fiecare are prieteni pe care ii iubeste ( va iubesc pe toti, bah !). Fiecare a plans cel putin o data pentru ca nu a fost multumit de sine, ceilalti nu te vad niciodata asa cum te vezi tu. Fiecare trece strada si rareori se gandeste incotro se indreapta fiecare trecator, oare a luat-o pe calea cea buna ? Fiecare isi dirijeaza zmeul, uneori sforile sunt prea scurte, iar zmeul nu atinge cerul. Fiecare deschide o usa, iar atunci cand i se inchid usi, fie bate din nou la usa, fie pleaca, iar cand i se deschide, nu apreciaza. Fiecare are nevoie de ochelari, fie pentru ca nu vede bine fie pentru a vedea colorat, fie are nevoie de ochelarii altcuiva pentru a vedea cum vede si celalalt lucrurile. Fiecare e artist.

Fiecare incearca sa devina OM. Multi nu reusesc, altii nici nu incearca. Fiecare ar trebui sa fie OM.

O furnica mica, mica..

Intr-o dimineata, furnicuta isi lua gandurile la spinare si pleca in cautarea sentimentelor.Era moarta de sete, astfel incat se opri la fantana dorintelor, arunca un banut de aur si bau un pahar plin cu fericire, insa setea era parca mai puternica si atunci vantul a luat-o in brate si i-a daruit lumea.

Cuvinte cheie..

Cum se ajunge la café avec sourire? Ei bine, cuvintele utilizate pentru a cauta si pentru a gasi acest blog sunt contorizate de mine de cateva saptamani. Ce am notat pana acum ? Ei bine, am putea incepe cu o intrebare « cine ar fi crezut ca te iubesc? » si am putea continua cu o alta « cum sa ii spun ca il iubesc? », intrebari ce nu cred ca si-au gasit raspuns pe acest blog, intrebari care par a fi o sinteza a iubirii adolescentine in care el si ea au atat de multe in comun, incat e clar ca iubirea i-a facut sa redefineasca lumea si sa scrie romanul vietii cu penita realitatii. Iubire, unde esti si ce vrei de la mine ?
Oamenii au mai cautat « cuvinte de fericire », se pare ca fericirea unora se ascunde la mine pe blog, si-a construit aici un cuib in care se adaposteste si in care spera sa spulbere tot ce pare a fi negativ, pentru a avea loc o renastere a sufletului, mult prea obosit de la atatea sentimente tocite de timp si roase de bucurii iluzorii. Fericire, unde esti si ce vrei de la mine ?
Tot aici, oamenii au sperat sa gaseasca « drumul spre devenire », astfel incat, tot acest concert de regasire a eului pierdut, m-a facut sa cred, ca intr-o mica sau mare masura, pot sa schimb lumea si sa pot sa dau nastere la vise. Multumesc tuturor celor care au indraznit sa isi marturiseasca iubirea vis-a-vis de mine, apreciez efortul.
« Cuvintele spun totul », pacat ca devenim adeptii unor conversatii in care cuvintele sunt aceleasi si nimeni nu mai stie sa isi exprime gandurile, ideile, sentimentele. Un gest substituie un univers, o miscare substituie un drum, o privire substituie iubirea si tot asa pana cand ajungem sa ne pierdem intre atatea suflete, intrebandu-ne : de ce cuvintele nu mai sunt cuvinte ? Pentru ca unii au uitat sa fie oameni, iar sufletul nu mai indrazneste sa vorbeasca.
« Nu toti care iti zambesc iti sunt prieteni » , dar ti-ar putea fi, numai, ca pentru unii zambetul a devenit un act necunoscut care este menit sa sugereze vulnerabilitate, astfel incat renuntam la zambet, pentru ca suntem puternici. Pacat. Eu inca mai zambesc.
« Cuvinte despre inima » si « ultimul sarut » , inca putin si incep sa cred ca tot ceea ce am scris aici pare a fi un fel de discurs al unui indragostit care a trait prea mult, a iubit prea mult.. Prea mult, pentru putin. Dar totusi, sa iubim mai departe.
« Rezumat gargantua si pantagruel » ei bine, uite si o persoana care dorea sa isi inlesneasca misiunea, misiunea de a citi cartea, pacat ca s-a bazat pe mine, caci, eu am inceput sa o citesc, dar nu am terminat-o si se presupune ca eu nu las lucrurile neterminate, dar parca uneori, nu e bine sa duci totul pana la capat, pierzi savoarea inceputului.
« Oare ma lasati sa mor de nu am asigurare », murim noi cate putin, ce nevoie mai avem de asigurari ?
« Sfarsit de august », « hai sa pictam » asta cauta oamenii si totusi ei spera la o « prajitura cu ravas » in care ravasul le va darui un mesaj simbol. mesaj menit sa descifreze cel putin unul din misterele lumii. In asteptarea ravasului care va dezlega enigma oamenilor care au uitat sa fie oameni, ma las prada gandurilor mele si mai citesc putin din veacul ala de singuratate..

Tablou din trecut

Hai sa ne jucam de-a curcubeul. Ce culoare vrei sa fii? Eu vreau sa fiu albastru. Tu o sa fii galben. Impreuna vom fi verde. Si intr-o zi, noi o sa coloram lumea. O sa zugravim cerul cu nori de fericire, o sa folosim creioane colorate de suflet si panza vom fi noi, ne vom asterne unul langa celalalt, iar timpul se va opri si va admira pictura noastra.